31
May
10

Tăierea porcului în banat

De la masturbare şi pornografie trecem la obiceiuri în familie, să fie bine pentru toţi.

Meseria Mainii: Dintr-o panică subtilă față de lipsa activității pe blogul ăsta, a venit timpul să vă prezint primul nou membru (mai e unu pe drum) al familionului de Amici. Curtea a deliberat e un prichindel mai înalt ca mine, cu o șaibă de plastic în ureche, handicapat vizual cu permis de conducere, piciorușe subțiri,  pantaloni strâmți și un tată soră cu Norris ăla.

Ca-n fiecare iarnă, la noi se taie porcul. Tot familionul se siue-n maşină sau în tren şi merge spre cocini, care sunt pe undeva lângă Jimbolia. Există şi o casă acolo, unde stau bunii noştri prieteni care cresc animalele pe care noi le păpăm de sărbători. Ei se chinuie un an, noi venim pentru o zi şi îi sărăcim de frumuseţe de scroafă.

O ţuiculiţă, multe pahare, o masă, un mini-eşafod pentru victimă, cuţitul şi butelia pentru pârlit sunt deja pregătite. Bărbaţii se schimbă-n haine de scandal, femeile-şi trag şorţurile şi purced spre capturarea scroafei. Fiind mare, că tare bună-i cărnica şi şunca de casă dacă-i multă, e cam geu s-o stăpâneşti. În fond, o prinzi să-i curmi viaţa. În cocină, unul o prinde de coadă şi săracul animal guiţă ca din gură de şarpe. Adică de porc. Taică-meu, care-i un vlăjgan vânjos ca bradul, îi prinde urechile şi-o direcţionează spre locul unde se va-ntâmpla sacrificul. Cu greu reuşesc cei doi s-o stăpânească, dar într-un final o mută 10 metri mai departe, unde restul lumii aşteaptă să vadă ce se va petrece.

Pasul unu este un succes. Normele UE spun că porcul trebuie mierlit numai după ce i se administrează o injecţie cu ceva, ca să nu-l doară. Ei, dar de scroafe nu se zice nimic. Aşa că, după ce îşi face curaj cu un păhărel dat pe gât, ia cuţitu-n mână şi fără să clipească îl bagă-n gâtul dobitoacei, care, mai ceva ca un american torturat de un arab, se zbate,  guiţă şi inspiră aer cât pentru şaişpe. După punctul culminant, animalul oboseşte şi crapă. Ce-a fost mai greu a trecut, acum urmează să pută. Se aprinde flacăra şi de data asta e rândul femeilor să lucreze. Pârlesc blana şi aşa rară a lighioanei, iar un miros infernal se-mprăştie-n jur. Dar nu contează, suntem afară, avem ţuică, avem geci, ne doare la pateu. După pârlire, urmează spălatul, pe care îl fac posibil tot femeile. Furtunul şi buretele curăţă scroafa. Încheind cu succes maxim şi pasul ăsta, lumea ia o pauză. Unii mai trag la măsea, alţii se uită la ceilalţi cum beau, dar toată lumea-i fericită că un animal a murit şi urmează ca bucăţi din el să atârne la loc de cinste în şpaisurile familiei.

Binemeritata pauză ia sfârşit şi începe tranşarea. Mie nu-mi place să văd cum despică pieptul săracei jivine, aşa că mă retrag într-o cameră cu televizor şi mă uit la nimic până când porcul e gata tăiat. Asta durează o ţâră mai mult, ce-i drept, dar la televizor găseşti mereu ceva mai interesant decât o scroafă cu măruntaiele şi şuncile pe masă.

Ritualu-i ritual, aşa că se fac cârnaţi din maţele dihaniei, nu din porcării ambalate. Dacă-i natural, natural să fie! Sigur, pentru a putea băga carnea-n maţe, acestea trebuie spălate. Foarte interesant cum nişte femei stau într-o odaie unde miroase a conţinut defecabil şi spală măruntaie ca să bage carne într-ânsele.

Se rezolvă şi asta, se fac şi cârnaţii cu maşina de făcut cârnaţi şi ce-o mai fi. Deja e seară bine, aşa că treaba ar cam trebui încheiată şi încununată cu o friptană ca la ţară. Nimic mai adevărat, în 3 minute masa e pusă, totul e curăţat şi după alte 2 minute farfuriile sunt pline cu carne prăjită şi pireu, plus murături sau compot, după gust.

Ne înfructăm ca şi cum ceea ce păpăm n-a fost viu acum 8 ore şi satisfăcuţi, stăm la poveşti cu scobitorile-n gură. A doua zi plecăm, că doar e Ajunul şi trebuie să rumegăm şi-n seara de vine carne din săraca scroafă.


2 Responses to “Tăierea porcului în banat”


  1. 1 Kiddy
    31 May, 2010 at 22:37

    Mi-a placut foarte foarte mult cum ai descris tot procesul in care se face o demonstratie pe viu cum opereaza o macelarie de la tara

    Bravo pentru un prim post foarte bine scris si sper sa vad cat mai multe

    Much love

  2. 2 cata
    22 June, 2010 at 00:20

    se spune “a te infrupta” nu a “te infructa” .


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: